simplitatea…

este ceea ce mi-a plăcut întotdeauna la oamenii din jurul meu. simplitatea de a exprima o idee. darul de a nu complica lucrurile, darul de a nu întreba mai mult decât au nevoie să ştie.

luna trecută era internată în salonul 29 o bătrânică… Aneta Olteanu… Neta, cum îmi zicea să-i spun. era internată pentru neo mamar drept.

este o femeie simplă… lipoveancă. nu ştia multă carte, dar avea un extraordinar bun-simţ şi o simplitate fantastică în tot ceea ce spunea. când îmi povestea de satul ei parcă-l auzeam pe Creangă.

într-o zi, în timp ce se ruga de dimineaţă o întreabă o vecină de salon. cum poţi să crezi într-un Dumnezeu care te-a lăsat să faci cancer?

vă mărturisesc: în viaţa mea nu am văzut o imagine mai clară a uimirii ca cea de pe faţa tuşei Neta. prima dată s-a încruntat, apoi a ridicat sprâncenele, a scuturat scurt de trei ori din cap şi a zis: nu înţeleg ce legătură are.

şi nu se prefăcea… pentru ea Dumnezeu nu este cel care te ţine pe o mare pernă de puf, departe de greutăţile vieţii, ci este cel care te ajută să treci peste ele.

am promis atunci în sinea mea să nu uit întâmplarea aceasta.

multe au mai fost învăţăturile pe care le-am primit de la tuşa Neta cât timp a stat internată. a fost singura de până acum care a intrat în sala de operaţie pe picioarele ei şi râzând… mi-a spus o glumă chiar la uşă.

este una dintre băbuţele mele dragi, pe care le-am iubit imediat. în noaptea aceea s-a nimerit să fiu în spital şi treceam pe la ea cam o dată la jumătate de oră… nu am auzit-o niciodată plângându-se de durere, deşi nu a putut să doarmă 2 nopţi din pricina ei, în ciuda analgezicelor pe care le făceam tot timpul. ce făcea ea? păi se ruga şi îi mulţumea lui Dumnezeu că trăieşte…

la plecare mi-a spus: Mădă, să ştii că atunci când o să pot o să aprind o lumânare pentru tine fiindcă ai stat cu mine în noaptea aia.

pentru mine tuşa Neta e cea mai aproape de sifinţii din cărţi… şi până la urmă cred că asta este sfinţenia: să priveşti credinţa cu simplitate. simţirea nu are nici o legătură cu raţionalul… nu sunt de părerea că trebuie să crezi şi să nu cercetezi, dar nu cred că există un om care să creadă raţional. spuneţi-mi dacă mă înşel… e uşor să demonstrezi că Dumnezeu nu există… si sunt aşa multe argumente care te ajută… greu e să crezi atunci când capul tău e de altă părere.