scorpia şi gheonoaia
februarie 7, 2007
cum spuneam şi data trecută, mi-e teamă să vorbesc despre personajele principale, de aceea mă leg şi eu de personajele episodice…
scorpia şi gheonoaia sunt probabil cele mai controversate personaje. să luăm pe rând:
ele sunt surori. deşi sunt surori şi moşiile lor sunt vecine, nu s-au mai văzut de când au fost blestemate cu mult timp în urmă pentru cine ştie ce vină. la origine erau femei dar au fost preschimbate în creaturi monstruoase cu rolul de a păzi drumul fie către Tărâmul Celălalt, fie către palatul spre care se îndreaptă eroul… în orice caz, voinicul trebuie să străbată moşia lor pentru a-şi putea continua drumul. motivul pentru care au fost blestemate nu este cunoscut… probabil autorul popular nu a considerat necesar să precizeze, iar calul fermecat nu-i spune viteazului decât că trebuie să le răpună pentru a merge mai departe. la chip nu sunt foarte plăcute, pentru că doar este un basm şi în general în basme frumosul este asociat cu binele , iar urâtul cu răul.
ca să fac o analogie cu ceva contemporan, intrarea pe moşia uneia dinte ele este aidoma cu un nivel al unui joc pe calculator… devine tot mai greu până întâlneşti monstrul de la sfârşit. aşa face şi Făt -Frumos: merge pe moşiile acestora unde trebuie să îndure fie frigul, fie căldura, frica sau să încerce să reziste tentaţiilor de pe marginea drumului. de regulă cele două moşii prin care trebuie să treacă se găsesc în antiteză. ce învaţă de aici? echilibrul… învaţă că dacă evită un lucru trebuie să aibă grijă să nu exagereze nici cu opusul acestuia.
la sfârşitul moşiei dă ochii cu scorpia pe care trebuie să o învingă în luptă dreaptă ca să scape cu viaţă. şi o învinge. la fel şi pe sora acesteia… gheonoaia, care însă este mai puternică decât scorpia… totul merge gradat. ar fi fost fără sens în basm să dea ochii cu cel mai puternic de la început. ce rol au confruntările acestea? păi e simplu… voinicului îi sporesc puterile.
după ce le învinge, şi le taie capul, în cele mai multe basme ele scapă de blestem şi-i mulţumesc lui Făt-Frumos cu sfaturi şi cu anumite obiecte fermecate menite să-l ajute la restrişte.
de ce am spus la început că sunt controversate? fiindcă în timp ce unele personaje sunt sigur bune (calul) iar altele sigur rele (zmeii, muma-pădurii) acestea două se opun lui Făt-Frumos iniţial, doar din pricina blestemului ce le leagă.
de ce sunt ele importante în basm? pentru că participă la iniţierea eroului. prin confruntările cu ele puterise sale cresc şi la sfârşit este pregătit să se lupte cu cel mai puternic… cu Zmeul-Zmeilor. pe lângă puterile sale îmbogăţite, el învaţă că nu totul este aşa cum pare la început şi deprinde o trăsătură importantă de caracter: cumpătarea.
februarie 7, 2007 at 3:57 pm
Mi-a placut foarte mult articolul.
dar cred ca cea mai interesanta idee este, cum ai si observat, ca nu intotdeuna ceea ce vedem este si ceea ce este adevarat.
Eu as compara si cu desenele pe care le vedeam cand eram mici cu balaurul care il fugareste pe erou dar practic balaurul era nervos pentru ca avea un spin in picior pe care eroul il scoate si raman prieteni si poate il si recompenseaza.
Cred, ca scorpia reprezinta un timp uman adica fiecare om are trairile si suferintele lui (blestemul lui daca vrei sa zicem asa) si nu trebuie judecat dupa aparente.
februarie 7, 2007 at 4:12 pm
bună comparaţie cu balaurul
februarie 8, 2007 at 12:12 am
mda, imi place ce zice descartes. voaim sa comentez si de vrajitoarea cea rea din kirikou (desen animat francez, a fost la fest. filmului francez acum vreo 2 ani) - supermisto!! vrajitoarea aia e rea fiindca are un spin infipt fix in coloana si o dorea de numa’! kirikou i-l scoate, ea se face, din urita, frumoasa, el se face mare intr-un minut, si… happy ending!! cu dragoste, nunta, toate alea
eu cred ca: ok, ii sporeste putearea flacaului, dar e mai mult de-atit. cred ca trebuie sa-i sporeasca lui este discernamantul - foarte, foarte greu de invatat discernamantul. discernamantul ca nu tot ce pare nashpa chiar e nashpa - adica ce zicea descartes mai sus.
dar ce-mi topeste inima mie la semenea povesti e asta: ca de fapt nu exista RAU. exista oameni inraiti de vreo durere sau alta, pentru nu stiu cum sa si-o “manageuiasca” (pardon..) si nici nu-i ajuta nimeni.
de aceeaaaaaaa, eu vreau sa ma fac operator interviu pentru o zi, cum ziceam!
q.e.d :)))
februarie 8, 2007 at 12:14 am
greseala de tastare: pe vrajitoare spinul o DUREA, nu dorea
februarie 8, 2007 at 9:34 am
păi şi cine te opreşte să faci o legitimaţie pe calculator, să-ţi iei o mapă cu tine şi să ieşi la “operat” oameni pe stradă? … sincer, cred că jumătate din cei care te iau la întrebări asta fac :))
februarie 8, 2007 at 11:53 pm
ei, na. n-am timp, trebuie sa merg la serviciu
februarie 9, 2007 at 12:09 am
vrei să vorbim despre asta?
februarie 9, 2007 at 2:34 am
nuuuuuu, nu, nu! n-ai voie sa zici asta, ai tri-sat, ai tri-sat!
asta-i replica mea.
pe o nota mai tragica: nu vreau sa vorbesc despre asta. dar vreau foarte, foarte tare sa ma sune nabii odata aia la care am fost la interviu si de care mi-a placut foarte mult! ca de la jobul asta nu scap decat stoarsa.