sufletul…
mai 26, 2007
este nemărginit. de unde ştiu asta?
de fiecare dată când pleacă un om drag mie o părticică din suflet se rupe şi rămâne să se roage pentru cel drag… şi cu toatea astea mi-a rămas până acum destul suflet cât să mă ţină în viaţă.


mai 26, 2007 at 10:09 am
Asa este sufletul obisnuit cu suferinta. Sufletul reprezinta partile bune de omenie, bunatate, mila, dragoste. El sufletul, iubeste si din aceasta cauza traim fiecare moment atat de intens. Sufletul ne deosebeste caci el este scanteia de dumnezeire din om(am citit chestia asta undeva si mi-a placut mult de tot). Cand pleaca cineva drag inimii noastre parca ceva se rupe, suntem mai goi si mult mai tristi. Viata parca nu ar mai avea nici un sens, aici defapt bunatatea inimii reflecta sufletul nostru.
Intalnesc multi oameni care se feresc sa mai priveasca in jur cu dragoste,bunatate si incredere.Te-ai intrebat de ce?
mai 26, 2007 at 10:15 am
poate au pierdut prea mult şi le este frică de durere.
mai 26, 2007 at 11:35 am
Nu,pentru ca mereu au fost tradati iar la tot ce au oferit nu li s-a raspuns cu aceasi moneda.