Medusa…Medeea… sau Maria-Mirabela

zi-i nebun şi dă-i pace … că doar n-o să asculţi ce spune un nebun … şi de ce nu?

azi în 96… dar ce spun io “azi”.. acum 3 sferturi de oră… veneam de la facultate şi dau nas în nas cu un pacient vechi … client fidel al camerei de gardă… vine lângă mine şi mă salută

- sărut-mâna domnişoara!  … ştiam că nu-i violent aşa că-i răspund… mai departe mă informează că s-a lăsat de fumat fiindcă l-a certat doctorul data trecută… după ce trecem în revistă starea sănătăţii lui scoate din pungă o perie din cele care se montează în capătul furtunului… cică să-şi spele maşina… şi el săracul nu are nici unde să doarmă noaptea…

după încă vreo 2-3 staţii de conversaţie… timp în care probabil  vecinii de troleu mă credeau şi pe mine nebună :)))) începe să vorbească singur… dar ce spun eu singur… vorbea cu sine… cu mine… şi cu tine, chiar dacă nu erai acolo…

am rămas trăznită… aveam impresia că-l ascult pe Mălăele … un discurs cu intonaţie impecabilă cu ironii fine şi înţepătoare… n-am putut să mă abţin să nu râd… era imposibil… după ce a terminat de analizat situaţia traficului bucureştean, rând pe rând pasagerii au început să cadă pradă atacurilor sale…

un nene cu nasu’ cam roşu trăgea la măsea dintr-o sticlă de bere… se uita ţintă la el şi zicea: (monolog) mi-e aşa sete… aş bea o bere… păi bea… păi n-am timp… sunt unii… dimineaţa trec pe lângă ei şi-i găsesc la bere… seara tot acolo… vine omu’ mai bea o bere, dar mai şi peacă… n-am timp… n-am timp… lasă că au alţii şi pentru mine…

în timpul ăsta o femeie râdea de se cutremura troleul… s-a întors brusc către ea şi a început: doamna-i pădurar… e ecologistă… se vede că iubeşte pădurea… o iubeşte aşa de tare că o creşte la subsuoară

unei fete cu fustă transparentă: vezi că ţi-au intrat chiloţii în fund

evident vlăjganul de lângă ea s-a atacat şi a început să-l înjure… lui i-a zis…  stai să ne dăm jos că era un capac de canalizare pe undeva ca să-ţi astupăm gura aia spurcată….

multe a mai zis, dar nu le-am ţinut eu minte pe toate… a coborât la 13 septembrie după ce m-a salutat ceremonios…

nebun o să ziceţi… aşa am zis şi io până m-a lovit: asta-i poveste de Pateric… nebun-nebun, dar ştia ce spune.